RITM
de Lazăr Magu
Dimineaţa, Cineva mă trezeşte
Bătându-mi în geam
Cu degete subţiri de lumină.
Deschid un ochi în Cuvânt,
Să văd ce trebuie ştiut
Şi celălalt în lucruri,
Să văd ce trebuie făcut.
Apoi, încep să vâslesc,
Traversez strada
-râul acesta uman
ce curge gălăgios,
neatent, orgolios,
spre oceanul numit Veşnicie …
Unele valuri mor,
Altele se îmbolnăvesc,
Altele îndăznesc
Să curgă mai departe.
Ştiu, totul e să vâslesc
Într-un ritm sfînt,
Cadenţat, însufleţit,
Spre zarea cealaltă,
Infinit mai înaltă.
Părinte,
Întinde-mi o mână
Divină,
Mă-ntorc din ţărână.
(articolele care vor aparea la categoria supliment nu au fost publicate in revista)
Lasă un răspuns