Publicat de: adierea | noiembrie 11, 2009

Supliment nr. 13(Vise)

Trecând Marea Roşie şi totuşi visând la Canaan

Dream_Water__by_pomisiaaDupă 430 de ani poporul Israel a ieşit din Egipt îndreptându-se spre Canaan, ţara promisă de Dumnezeu. În drumul lor spre Canaan trebuiau să treacă Marea Roşie, apoi câteva zile prin deşert şi în final să ajungă în Canaan. Am intitulat acest articol “Trecând Marea Roşie şi totuşi visând la Canaan” deoarece Marea Roşie reprezintă primul şi cel mai mare obstacol în drumul spre Canaan. Omeneşte nu aveau cum să treacă Marea Roşie fără câteva sute de bărci sau chiar un vapor; şi totuşi ei au trecut prin mijlocul ei ca şi pe uscat. După ce treceau şi deşertul trebuiau să-i bată pe canaaniţi şi ţara era a lor; tragedia este că din acea generaţie de oameni doar copii lor împreună cu Iosua şi Caleb au intrat în Canaan, iar Moise a văzut ţara de pe vârful muntelui Pisga, restul au murit în deşert.

Viaţa creştinului se aseamănă cu această întâmplare: ieşirea din Egipt înseamnă ieşirea de sub robia păcatului şi a Satanei. Faptul că treci Marea Roşie reprezintă decizia noastră de a ne schimba viaţa ; se produce naşterea din nou şi apoi încheiem un legământ cu Domnul Isus în apa botezului şi astfel începe călătoria noastră spre Canaanul ceresc. Marea tragedie este că nu toţi vom ajunge acolo, chiar dacă viaţa noastră s-a schimbat, trebuie să luptăm pentru a rămâne pe calea cea îngustă. Poporul Israel şi-a împietrit inima şi nu a ascultat de Domnul; a văzut atâtea minuni şi semne şi tot nu s-a pocăit. Biserica e plină de oameni care stau nepăsători faţă de mântuirea lor; cred că dacă au făcut un botez în apă şi sunt membrii într-o biserică mântuirea lor e asigurată. Mântuirea câştigată trebuie şi păstrată. Stăm în biserică şi vedem semne şi minuni şi nu ne pocăim, ba din contră ne împietrim inima să nu ascultăm de Domnul.

Cel mai rău lucru care i se poate întâmpla unui om este să-l cunoască pe Domnul şi totuşi să nu intre în împărăţia Lui niciodată. E timpul să ne trezim, e timpul să ne pocăim, căci Domnul e aproape. Dacă tot am trecut Marea Roşie să nu dăm înapoi, căci înainte ne stă Canaanul ceresc; ascultă glasul Domnului care ne cere pocăinţa. Maranata! Amin

Pele Lucian


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: