Alegerea partenerului îţi aparţine
Alegerea viitorului partener de viaţă este o problemă actuală şi delicată pentru mulţi tineri, şi este şi normal să fie aşa. Alegerea viitorului partener de viaţă implică responsabilitate şi seriozitate din mai multe puncte de vedere. Nu vreau să mă lungesc prea mult, de aceea voi trece direct la subiect. O parte din tinerii creştini cred în ideea că Dumnezeu a ales o persoana cu care noi urmează să ne căsătorim, un fel de predestinare maritală. Cu alte cuvinte, Dumnezeu a împrumutat obiceiul ţărilor arabe unde părinţii caută viitorul soţ ptr. fiica lor, fără ca aceasta să aibă vreun cuvânt de spus, ceea ce personal mi se pare total greşit.
Dumnezeu nu i-a decizii în locul nostru, pentru că pur şi simplu nu este în natura Lui să facă acest lucru; El ne dă libertatea deplină de a lua orice decizie, chiar şi ceea ce priveste viitorul partener de viaţă, suportând consecinţele propriilor noaste alegeri; ori altfel am putea să-l învinuim pe Dumnezeu că căsnicia noastră nu merge bine, pentru că El ne-a ales viitorul partener de viaţă. Dacă Dumnezeu ar lua decizii în locul nostru, atunci ne-ar răpi propria libertate de decizie şi exprimare a dorinţelor noastre şi cu siguranţă că Dumnezeu nu s-ar limita doar la alegerea viitorului nostru partener de viaţă, ci ar lua în locul nostru şi decizia de a ne pocăi.
Am auzit multe cazuri în care, tineri care au dorit să se căsătorească, au mers la seri de rugăciune sau întâlniri unde au primit înştiinţarea printr-un prooroc cine va fi viitorul partener de viaţă; interesant este că au fost tineri care s-au căsătorit după astfel de metode şi după ceva vreme căsnicia lor a devenit un iad. Un astfel de caz este situaţia a doi tineri care s-au căsătorit după o astfel de seară, şi după un timp soţul a început să o bată pe soţie; sau cazuri în care fete creştine au fost înştiinţate prin gura unor prooroci cine va fi viitorul lor soţ şi culmea, că băieţii respectivi nu sunt tocmai “uşă de biserică”. Nu cred că ţi-ai dori ca copii tăi să aibă un tată fumător, beţiv sau să ajungi să fii bătută de propriul soţ.
Nu sunt împotriva persoanelor care au darul proorociei, şi cred că Dumnezeu îţi poate vorbi printr-un prooroc, dar nu sunt de acord cu persoanele care se căsătoresc după astfel de metode. Când auzi astfel de lucruri, întrebarea care răsare este aceasta: “Oare chiar Dumnezeu a ales acest băiat pentru fata respectivă?” Gândiţi-vă la următorul lucru: ce tată care îşi iubeşte fiica, şi-ar dori ca viitorul ei soţ să fie un bătăuş, un beţiv şi casnicia lor să fie un calvar? Orice tată întreg la minte şi-ar dorii ce ii mai bun ptr. fiica lui; cu atât mai mult Dumnezeu care ne iubeşte ca pe copii Săi, ne doreşte binele şi nu răul. Dacă Dumnezeu ar dorii să avem o căsnicie ratată (certuri, bătaie, scandal şi alte lucruri de genul acesta) atunci cum rămâne cu versetul din Ieremia 29:11 care spune “Căci Eu ştiu gândurile, pe care le am cu privire la voi, zice Domnul, gânduri de pace şi nu de nenorocire, ca să vă dau un viitor şi o nădejde.” unde ar fi pacea, viitorul şi nădejdea pe care El ni le-a promis?
Dacă într-adevăr Dumnezeu ar alege o persoană în locul nostru cu care să ne căsătorim, ar alege ce ii mai bun pentru noi. Ideea pe care vreau să o evidenţiez în acest articol, este faptul că nu Dumnezeu îţi alege viitorul partener de viaţă, ci tu însuţi ai această libertate de decizie. Dumnezeu nu intervine în viaţa ta, dacă nu îi ceri acest lucru. În ceea ce priveşte căsătoria, Dumnezeu intervine doar dacă îi ceri acest lucru, şi chiar şi atunci îţi dă întelepciune să poţi alege persoana potrivită… dar decizia finală tot ţie îţi aparţine. Căsătoria ar trebuii să fie un legământ încheiat între două persoane care se iubesc cu adevărat.
Pele Lucian
Lasă un răspuns